Cumpăr 2 bilete (concert important, nu spui care) de pe eventim.ro și dau peste posibilitatea de a le primi pe mail și a le printa acasă. Zic că e o treabă șmecheră, din secolul nostru: le plătesc cu cardul și câteva minute mai târziu le pot tipări pe hârtia mea… Read More »Imi scapa logica eventim
În aceste vremuri de restrişte, când TVA-ul se măreşte şi salariile se micşorează, publicaţia online cu profund caracter offline aiurea.eu a decis să sfideze recesiunea. Astfel, valoarea articolelor va scădea cu 5%, pentru ca voi, cei 2,5 cititori ai acestui blog să nu plătiţi nimic în plus din cauza majorării… Read More »aiurea.eu sfidează recesiunea
Urmăream, mai deunăzi, două chestii în paralel, una pe net și cealaltă la televizor: un pornache, ceva cu Pierre Woodman și niște domnișoare pe care le iniția în tainele amorului pe din dos, și o emisiune la Realitatea TV, ceva cu criză, scăderea salariilor, creșterea taxelor, greve și alte manifestații.
Cum eram, bineînțeles, mai atent la pornache, am observat un fel de șablon, un “pattern”, dacă-mi e permis, pe care-l urmau domnișoarele din filmul respectiv: cât aveau balaurul la gaura cea veche și umedă, cam toate gemeau, gâfâiau și făceau ca mâțele în călduri; le plăcea, deh, cum e și normal. Cum scotea nenea Pierre șarpele și-l îndesa, ușurel, mai la întuneric, fetele începeau să țipe. Unele, probabil mai strâmte, chiar să urle. Câteva secunde, după care amuțeau brusc. Băi, se lăsa o liniște de credeam că mi s-au dus boxele de la laptop. Un pic mai încolo, după ce-și croia monstrul din pantaloni drum prin hățișurile chipurile virgine ale colonului și-i împrumuta dimensiunile lui, începea iar veselia. Și dă-i, și luptă, și geme, și ah, și oh.
Cum urmăream, cam trei secunde odată la cinci minute, și dezbaterea de la tv, suprapunând astfel niște momente fierbinți cu niște discuții înfierbântate, am realizat o chestie: bugetarul român de lux seamănă cu domnișoarele din filmul lui Woodman. Da’ perfect, nu așa. Când se măresc salariile, se inventează sporuri de zâmbet, crește punctul de pensie, se subvenționează diverse treburi, se inventează agenții guvernamentale și posturi bine plătite, bugetarul geme de plăcere și se umectează tot. Cheltuie mici averi în Carrefour, pe curpapir de-ăla scump și frumos mirositor, își cumpără mașini de mogul, în leasing pe 10 ani și plătind avansul din prima pentru șosete curate, chițăie, gâfâie, are orgasm necontrolat.
Read More »Plăcere, durere, liniște, plăcere. Reacțiile bugetarului român de lux
Guvernul României pregăteşte introducerea taxei pe băşinile puturoase. Dacă n-ai chiloţi EURO 5, care să filtreze mirosul de varză clocită sau de fasole bătută proaspăt (şi defectuos) digerată, plăteşti până-ţi ies pe gură. Filtrate, dacă mai ai amigdale, dacă nu… înghiţi în sec, le dai cum or fi, scoţi banul… Read More »O nouă taxă de poluare şi alte poveşti cu gravide
Apropo de sănătatea la urgenţă – acum vreo două săptămâni mi-era cam rău de la maţe şi, fiind un mai vechi adept al metodei respective, cam de pe vremea când nu plăteam asigurări medicale (pe care le-am plătit, însă, cu vârf şi îndesat când mi-am făcut contract), m-am prezentat la… Read More »Sănătate şi virtute! Cum te prinde Guvernul, cum te f*te
Datorii mari la RADET, Apa Quiara, MARAFET, RAGET şi tot felul de regii sau societăţi de-astea care ne asigură apa, căldura, gazele, lumina şi altele asemenea. Evidenţă contabilă praf, calcule ciudate când vine vorba de penalităţi şi multe -da’ multe- alte nereguli. Plus ciufuţenie maximă, urlete şi alte nesimţiri de-astea… Read More »Mica Românie din blocul meu
Era în preajma alegerilor prezidenţiale, toată lumea promitea diverse. Bineînţeles, nici Guvernul nu era mai prejos, deşi era cam pe jos, adică demis. Şi cum stăteam eu aşa şi mă scărpinam după ureche, gândindu-mă cu cine să votez, cine apare la televizor? Ce mai rămăsese din Guvern, frate, în frunte… Read More »Guvernul pe Facebook
Dimineaţă. 7, mai exact. Nu dorm încă, mi-a fost poftă de cafea Lavazza la 10 seara şi m-a ţinut alert toată noaptea. Pisica e pe birou, cerşind porţia de mâncare de la ora asta. Eu stau şi mestec diverse gânduri dezlânate, ca mai toate gândurile pe care le am după o noapte nedormită. Şi fac calcule.
Calculez, de exemplu, cam câţi români consideră că nu s-au născut în locul potrivit. Îmi dă rotund: toţi. După care calculez cam câţi români consideră că toţi ceilalţi, fie ei tot români sau de orice altă naţionalitate, sunt nişte idioţi. Îmi dă, cu o minusculă rotunjire a rezultatului, la fel: toţi.
Mai calculez, pe rând, cam câţi români sunt nemulţuimiţi de ţara asta de căcat, dar nu fac nimic pentru a o schimba, câţi se consideră prost plătiţi pentru calificarea şi experienţa lor, dar nu-şi schimbă locul de muncă pentru că s-au învăţat cu pauzele de ţigară din 10 în 10 minute, câţi îşi exprimă vădit dispreţul faţă de imbecilii care ne-au condus în ultimii 20 de ani, dar îi votează de fiecare dată, din considerentul că toţi sunt cam la fel şi trebuie să alegem răul cel mai mic. Mai calculez şi cam câţi români consideră că ar putea face mult mai multe lucruri dac-ar fi la putere în locul ăstora care sunt de fapt. Toţi, evident.
aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.