Domnisoara Ruxa mi-a transmis, printre randuri, o leapsa provocatoare de creier incins si repetate accesari ale memoriei mele de elefant iesit la pensie. Cica sa declar, sustin si semnez ce carti citeam in pleistocen, cand eram eu de-o schioapa. Eu, aiurea fiind si obligat deci sa ma comport ca atare,… Read More »Fiind baiet, numai prostii citeam
Acum vreo douăzecişihăt de ani îmi doream cu ardoare un cadou anume. Ca orice copil, mă culcam seara cu gândul la el şi mă trezeam dimineaţa cu speranţa că voi găsi cadoul respectiv pe undeva prin casă. Şi chiar l-am găsit într-o zi, sub pomul de Crăciun.
Bineînţeles, cadoul respectiv n-a ţinut prea mult. Nu era original, ci doar o copie ieftină, dar pe vremea aia era cam tot ce puteau găsi doi părinţi fără rude “pe-afară” sau cine ştie ce relaţii prin shop-uri. În câteva săptămâni l-am făcut praf, după care am făcut o pasiune pentru altceva şi timpul le-a rezolvat pe toate, adică am uitat de nemaipomenitul cadou şi de cât de mult mi-l dorisem.
Până mai zilele trecute, când a dat cineva un link pe Twitter către un magazin online. Amintirile m-au năpădit brusc, cadoul mult-prea-dorit-dar-făcut-praf-în-timp-record şi-a făcut loc pe lista mea de achiziţii imperios şi absolut necesare. Am uitat de matusalemica-mi vârstă, de faptul că multe din obiectele la care râvnesc au recomandări gen “pentru 5-7 ani” şi-n preasfânta-mi retardare am purces la drum întru achiziţionarea cadoului mult visat acum douăzecişihăt ani.
L-am găsit, evident, că altfel eram şi acum în căutarea lui în loc să aştern literele astea aiurea pe virtuala-mi foaie de hârtie. La Carrefour, la vreo 40 de lei. Şi mi l-am făcut cadou exact în preajma sărbătorilor de iarnă, ca să-mi fie deplină senzaţia de dat în mintea copiilor.
Bineînţeles, ca de fiecare dată când îmi cumpăr ceva mult dorit, m-a prins ora 4 dimineaţa butonând la el, cu instrucţiunile în faţă. Da’ l-am dovedit, fir-ar el să fie, aşa că vă invit să-l admiraţi în toată splendoarea. Şi să-mi spuneţi, totodată, dacă aveţi şi voi momente de-astea de întoarcere la copilărie ca mine sau dacă-s singurul care-a dat în mintea ălor mici acum, în preajma sărbătorilor de iarnă.
Ne-am încruntat destul zilele-astea, cred că e momentul să mai ascultăm şi nişte muzică. Am dat iutubu’ peste cap şi am ales, din mulţimea de copii talentaţi de pe-acolo, o fetiţă de 9 ani care-şi compune singurică melodiile şi care cântă, după părerea mea, mai bine decât majoritatea fufelor cu… Read More »Tu ce făceai la 9 ani?
Cred că toată lumea a auzit expresia din titlu de o mie ori, în general la babe exasperate de tinerii mereu puşi pe şotii şi, de multe ori, chiar nesimţiţi. Când aveam părul negru ca pana corbului, ceva mai puţine dureri de spate şi tuleie răzleţe în loc de barbă,… Read More »“Tineretul din ziua de azi”
Bântuind prin feed reader ajung şi pe deSenator, unde dau peste un articol despre Rahan – Son of the Dark Age, un film cu personajul preferat al copilăriei mele. E drept, aveam doar o revistă de benzi desenate cu Rahan, şi aia obţinută la schimb pe câteva Pif-uri, dar pe unde prindeam altele mă holbam la ele ore-n şir şi muream de ciudă că nu le am şi eu. Nu stăteam eu prea bine cu franceza dar eram maaare fan Rahan.
Eh, după ce-am văzut trailer-ul de mai jos, să te ţii nene nostalgii! Pe toate le-am luat la rând (amintirile, zic): colecţia de surprize, maşinuţele metalice, destul de rare pe vremea aia, revistele de benzi desenate (Pif et Hercule, Rahan), chiar şi revista Cutezătorii. Mi-am adus aminte până şi de nişte înregistrări făcute de taică-miu cu fi-su’ (adică eu, talentatul, chiparosul) recitând poezii, înregistrări pe care boul de moi le-a şters când avea 15-16 ani ca să înregistreze chestii mai la modă – Madonna, Michael Jackson, Kylie Minogue, de-ăştia (oops, unii mai sunt la modă şi acum, deci nu-s chiar aşa bătrân :D ). Read More »Amintiri din copilărie
aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.