Hai la mare de 1 mai!

La bulgari, că e mai ieftin. La ofertă grouponească prin FunDeal. Să facem un mic calcul mai întâi: voucherul este pentru 2 persoane, cameră dublă voucherul se foloseşte în perioada 29.04 – 01.05.2011 – 2 nopţi, deci nu încap mai multe serii hotelul are 140 de camere duble (+ 4 Read more…

Arabella, моята любов. Partea a doua

Personalul şi antrenul

Tot personalul, începând de la tanti care mătura terasa, trecând prin ospătari, barmani, animatori şi ajungând până la directoarea hotelului, era extraordinar de amabil. Cu zâmbetul pe buze tot timpul, vedeau imediat dacă ai probleme sau nevoie de ceva, strângeau farfuriile de pe mese în paşi de dans, te salutau şi te întrebau de vorbă când treceai pe lângă ei. N-am văzut aşa ceva în România niciodată şi sunt convins că nici nu voi vedea vreodată.

Pentru mine unul nici măcar nu contează dacă erau zâmbete false şi teatru ieftin, starea de bine pe care ţi-o dă un om care-ţi zâmbeşte îmi este de ajuns. De ce mi-aş strica dispoziţia analizând dacă animatorul care mă invita în fiecare zi la diverse jocuri, cu zâmbetul pe buze, era fals sau chiar îşi făcea treaba cu plăcere?

(more…)

Arabella, моята любов. Partea întâi

Hai c-am lălăit-o destul, a venit timpul să povestesc un pic despre concediul bulgăresc de anul ăsta. Nu c-ar interesa pe cineva, dar dacă aşa am zis… Sau poate interesează, că nu s-a terminat sezonul, aşa că trebuie să zic din start că recomand hotelul cu toţi dinţii.

Drumul

Am plecat, ca de obicei, cu noaptea-n cap, adică după ora 10 dimineaţa. De fiecare dată îmi propun să plec maxim la 8 spre zările mai îndepărtate, dar niciodată nu reuşesc. Nu puteam să fac excepţie tocmai de data asta, când plecam acilea, la doi paşi, în Bulgaria. Am plecat eu spre Viena pe la prânz…

Am trecut repede prin vamă, am traversat Ruse cu acelaşi regret de anul trecut, şi-anume că n-am mai văzut paraşutele care acum doi ani îşi ventilau fofoloancele pe marginea drumului, în speranţa unui bot la suprapreţ care să le scoată din foame. Din alt punct de vedere a fost însă exact ca acum doi ani: am greşit drumul. Îl bat a treia oară, dar l-am greşit. Şi-n primul şi-n al treilea an, adică ăsta.

Exită însă o diferenţă faţă de greşitul drumului de acum doi ani: de data nu m-am mai întors, ci m-am încăpăţânat să revin undeva mai încolo pe drumul corect. Şi-am, revenit, după vreo sută de kilometri, 99,9 dintre ei plini de hârtoape. N-am mai văzut aşa drumuri proaste în România de multă vreme, din punctul ăsta de vedere avem şapte clase peste ei. Infect, plin de gropi. Aşa am petrecut peste o oră şi jumătate şi circa o sută de kilometri. Noroc cu GPS-ul, altfel cred că bântuiam şi acum pe coclaurile bulgăreşti.

Hotelul

Am ajuns la hotelul Grifid Arabella din Nisipurile de Aur undeva pe la ora 17. Cum am intrat în parcare, am fost preluaţi de nenea care o păstorea şi care mi-a explicat foarte amabil că parcarea lor se plăteşte. 10 euro pe zi. Ştiam de acasă, dar speram să fie adevărat ce spuneau unii şi alţii pe net, şi-anume că la un sejur de peste 4 nopţi nu se plăteşte parcarea. Nu era adevărat, am plătit-o. La recepţie, fără niciun fel de factură sau chitanţă. 50 de euro. A compensat pe undeva, ca imagine, şampania cu care am fost întâmpinaţi la intrarea în hotel. Din partea casei, ca la ultra all inclusive.

Camera era OK, suficient de mare, cu două paturi în care puteam dormi (sau face altceva) lejer împreună cu 3-4 bulgăroaice focoase. Din  nefericire eram cu nevasta, aşa că am fost nevoit să refuz cadânele. Am inspectat minibarul inclus în preţ, în care se lăfăiau două beri, două sticle de suc pe care le-ar fi făcut de ruşine Frutti fresh-urile noastre (chimicale la greu) şi o sticlă de apă plată. Toate bulgăreşti, dar n-am făcut mofturi. Suc nu beau, iar berea Shumensko chiar îmi place. Poţi să bei 20 de sticluţe de 360 ml (nu 330) în două ore şi nu păţeşti mai nimic.

Minibarul se umplea la loc zilnic, ca prin  minune. În a doua zi am lăsat 5 leva şi o rugăminte de a-l umple la loc, scrisă pe hârtie igienică. Nu era nevoie însă, în fiecare zi îţi completau ce lipsea din  inventar, că doar totul era inclus în preţ. Ultra all inclus.

(more…)

4 despre bulgari (PRO)

Rămăsesem dator cu impresiile pozitive din Bulgaria. N-o să mă apuc să înşir prea multe, au mai făcut-o şi alţii, deja se ştie că în Bulgaria la mare e mai mişto decât la noi. O să zic doar 4 chestii, ca data trecută:

  • mi-a plăcut şoseaua de coastă (de fapt relieful) – să urci pe serpentine având marea în dreapta e ceva happy
  • m-a impresionat cum îşi vând cârciumile marfa – au angajaţi care stau în faţa restaurantului/terasei şi te îmbie să intri; un puşti care vorbea o engleză aproape perfectă chiar m-a “păcălit” să intru într-un bar – m-a convins cu un “welcome neighbours” pe care l-a exclamat când a auzit că suntem din România. Sunt convins că ne-a înjurat în gând dar tot ce s-a văzut a fost un zâmbet larg.
  • mi-au plăcut music barurile din Nisipurile de Aur în general şi o cântăreaţă în mod special; cred că şi eu ei pentru că m-a privit insistent până mi s-a enervat muierea big grin
  • mi-a plăcut că lumea se distra, după cum se vede şi-n filmuleţul de mai jos. Până şi românii parcă erau mai puţin încruntaţi decât de obicei…

(more…)


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail