Nunta Zamfirei

Pe Zamfira am vazut-o in parc; la Moghioros. Simbata dupa-amiaza, impreuna cu nuntasii ei indeplinind ritualul stravechi al pozei in parc. In ultimii ani am observat o adevarata reinviere a acestui obicei secular al nuntii la romani – pozele in parc.
In wedding-seasons, vrei nu vrei, dai peste alaiurile de nuntasi in cele mai neasteptate locuri – in parcuri, pe stadioane, la OTV; iar noaptea, obligatoriu pentru bucuresteni, la Arcul de Triumf.

Cum spuneam, Zamfira s-a maritat simbata. Si-a adus si ea alaiul in parc, la Moghioros. Pentru “poze frumoase, de neuitat”. Intii s-au pozat mirii. Pe un fundal de tufis putin mai mare de un metru si ceva, semiuscat de soare. Mirele, in costumul lui de mire. Gri-petrol diluat cu apa. Dintr-un material lucitor. Mireasa, normal in rochia alba, simbol al puritatii. Frunzele uscate din iarba, praful care a inceput sa inlocuiasca pe alocuri iarba se prind ghiduse de rochie aruncind o urma de indoiala asupra puritatii miresei. Sint fericiti. Si transpirati. Cele treizeci si ceva de grade de afara si lipsa umbrei pun la grea incercare nuntasii prezenti. Sint vreo zece-cincisprezece si trec pe rind, in toate combinatiile posibile, in fata amaritului de tufis pentru poze. “Hai una si cu tinerii si cu verii !”. Un personaj intre doua virste plimba cam des o cutie de bere intre verticala miini si orizontala gitului. In camasa doar, dar cu aceiasi pantofi noi ca si toti ceilalti. Ca e obligatoriu ca la nunta sa ai pantofi noi. Si costum si chiloti daca se poate.

La a doua cutie de “…. mbacher” personajul e deja pus pe sotii. Se plaseaza in spatele celor care pozeaza tinind in miini una dintre pancartele din spatiul verde – “Sa plantam fiecare cite un copac !”. Merge o data dar a doua oara isi atrage oprobiul tuturor – “Luati-l de acolo !”.

Afara e cald. E zapuseala chiar. Mireasa livida. Acum a devenit ceva mai alba la fata decit rochia. Unul dintre nuntasi apare dinspre chioscurile de la intrarea in parc cu apa. La jumate. Rece. O imparte tuturor dupa care, impreuna cu perechea lui, o domnisoara longilina si fusiforma, se aseaza pe banca. Si pe el il omoara caldura. Chiar daca s-a protejat si cu haina de la costumul nou, doua numere mai mare (“las’ ca mai bine sa fie mai mare decit sa-i stea fix; ca la anu’ se marita si aia a lu’ vecinu’ si-ti dai seama ca trebuie sa mergem; sintem obligati !”). Haina nu o poate da jos. In piept, linga floarea de nunta sta capsata o hirtie de 500 euro. Ma gindesc ca cele patru capse mari, vizibile, i-au prins haina direct de umar. Arta cere sacrificii si ma gindesc ca omul e intruchiparea Norocului, a Abundentei.

Domnisoara fumeaza in timp ce copiii nuntasi se alearga in jurul celor doua banci ocupate de ceilalti. Baieteii lasind sa se vada ciorapii albi, imaculati, intre pantalonii negri si pantofiorii asemenea. In sfirsit au terminat toate combinatiile posibile pentru “poza cu tufisu’”. Unul dintre cei prezenti dicteaza – “-Acum si niste poze la umbra, cu mirii !”.
Zis si facut; mirele, in costumul lui de martian si mireasa, in albul maculat acum de praf si frunze pleaca pe alei, impreuna cu fotograful, in cautarea umbrei. Spre vest. Ceilalti ramin pe loc schimbind intre ei locul pe banci, intr-o evidenta solidaritate a celor strinsi de pantofi.

(more…)

Boita si fericita

Cercetatorii astia britanici sint dati in pizda mamelor dumnealor ! Din cind in cind risipesc ceata insulara din capetele mondiale cu rezultate ale vreunui studiu ciudat. Marile mistere ale lumii sint, pas cu pas, elucidate de cercetatorii britanici. Ultima pe lista celor rezolvate ? De ce se machiaza femeile ? Read more…

41 de minute

6:38 pm
Ma misc incet. O durere de cap imi da tircoale de ceva vreme. Sau de ochi, dracu’ mai stie … Ma misc incet, e clar ca asta e solutia. Incerc un Kraftwerk. Sex simbol. Suna bine si adecvat.

Gagica din spate are ochelari de soare. Cinta sau vorbeste. Ma oboseste cu energia ei. Blonda din stinga, tip Cielo Executive, vorbeste la telefon. Si ride. Nu la mine. Ii aud chitaitul acoperind uneori Sex Simbolul meu. Dau mai tare. Pleaca hlizindu-se in continuare. Nu la mine. Aprind o tigara. Scot mina afara. Ceva ma stropeste. Afara nu ploua. Stropitura e alburie. Porumbel, turturica ?… Ma sterg agale; incet si tacticos pentru ca ma doare capul.

Chit-chitul blond din dreapta a disparut. I-a luat locul un domn in maieu. Domnul are par pe miini. Atit de mare incit daca as intinde mina l-as putea trage strengareste de el. Domnul o are galbena. Si taxi. Asa ca sta cu doua roti pe o banda si cu celelalte pe ailalta banda. Drum propriu. Parul de pe miinile domnului e mare; atit de mare incit imi invadeaza intimitatea. Ascult Kraftwerk. Suna bine. Ciripica din spate a disparut. Cintind sau vorbind singura. A inlocuit-o o Skodita durdulie. Cu un mustacios alaturi. Durdulia ride dind capul pe spate. El tace si zimbeste timp. Asa, de complezenta.

Parosul a disparut si el. L-a inlocuit Duduia Mitsubishi; tinerica. Are un neg mare pe obraz. Si ochelari de soare. Ma priveste, o privesc. Sau poate se uita dupa be-31-sef. Ca sef isi permite un audi. Mare. Nu-l vad prea bine dar pun pariu ca are si slapi. De firma. El este sef si nu trebuie sa faca loc salvarii. Isi aduce aminte de tanti a lui bolnava si, crezind ca ea e in salvare, se ia dupa ea. Dupa salvare. Ramin inghesuit intre neg si Skodita corpolenta. Acum il pipaie pe mustacios. Rizind de mama focului.

(more…)

Gheorghe Ilie

Gheorghe. Ilie Gheorghe. Sofer la Cobalcescu. Ghidul meu din seara asta cind, avind bagaj si masina in revizie, mi-am permis un taxi. Ca-n vest … La bulivar, birjar … si plecam. Omu’ e linistit. Si calm si mai batrin ca mine. Potoleala asta a lui dureaza doar pina pe pasarela Read more…


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail