Am visat că am murit. Mă duceam, ca toată lumea care (susține că) a trecut prin asta, spre o lumină puternică. Am trecut, cumva, prin ea, și am ajuns „dincolo”. Unde nu era nimic. Niciun obiect, nicio persoană, niciun sfânt, nimic. Doar o senzație că s-a terminat totul și mai ales că aș fi putut face o grămadă de lucruri, pe care mi le propusesem sau nu, și că nu le-am făcut, iar șansa ca ele să se întâmple s-a dus pe vecie.

M-am trezit, evident, într-un lac de sudoare. Speriat, dar și nervos. Așa să fie „dincolo”, doar un imens regret că n-ai făcut niște lucruri în singura viață pe care ai avut-o (#YOLO), în rest nimic?!

După ce m-am dezmeticit, m-am pus pe cugetat. Ce anume îmi doresc eu neapărat să fac? Cam ce ar fi pe primul loc în lista mea nescrisă cu „O mie ș-unu de lucruri pe care trebuie neapărat să le faci măcar o dată în viață”?

După ceva timp, am găsit și răspunsul. Am ieșit pe ușă, am urcat două etaje și m-am căcat pe preșul vecinei care-mi aruncă mereu căcat de câine pe mașină. Rapid, să nu mă prindă careva. Și puturos. Al naibii de puturos. Și tare.

După care m-am trezit iar. De data asta pe bune. Visasem că am murit, după care că m-am trezit și m-am căcat la ușa vecinei. Totul fusese un vis dubios. Vis în vis.

Și iar m-am enervat. Și mi-am propus să nu mai beau, în pana mea, 40-50 ml. de tărie cu 2 pahare de cola înainte de culcare, ci invers. Muuult alcool și doar o gură de cola sau chiar deloc. Poate așa adorm mai ușor, am somnul mai lin și nu mai visez tâmpenii. Sau măcar mă cac moale pe preșul ăleia, ‘t-o-n guriță s-o mut, ca să spele la el până se satură. Că de aruncat, nu-l aruncă sigur, e „de firmă”.


Citeste si...


@aiurea

Comentator foarte renumit pe scara lui de blog. Comentrollează orice, oricând şi fără să i-o ceară nimeni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail