Skip to content

cum am mancat chec cu Liiceanu in gara din Filiasi

era prin 2005. eram un biet mecanic in Filiasi. stateam pe o banca in fata caii ferate?! cailor ferati?! in fata garii oricum. imi fumam cu pofta tigara intre degetele mele de un galbenus irezistibil. da, si zilierii pot fi poeti. pe banca subreda zic sa scot si checul din ziarul Timpul. fiindca in gara timpul nu merge cu nasul. cacat, adica mereu asteapta. nu, s-a mai dat. in fine, imi savuram checul. la un moment dat dintr-o masina din care coboara doar pesti si impresari se da jos un domn intr-un pulovar imprimat cu chipul marelui atacant giurgiuvean costi “noica” budescu. isi mangaie putin caii putere si se indreapta spre mine. se poate? sunt interogat. dar vai, domnule Plesu, normal ca se poate. dar observ ca folositi noile lame gillette cu brat rotativ 5% din vanzari merg catre FC Paltinis. ca nu vad acel barbison specific romanelor rusesti gen Fratii Berezutski, in lot mai erau si fratii Karamazov. la care dansul imi spune: qui proste avec sur le scritoir je ne mange pas le chec. adica prostul necitit incurca borcanele. am luat-o ca pe un compliment. imi dau seama de greseala improbabila?! imperturbabila?! inoportuna?! si rup checul pe-ndoo ca un bun roman ce sunt si ofer o jumatate domnului Liiceanu: chec? raspunsul este dur si taios: pfff. ma simt cam umilit asea eu fiind un om de rand si simt pandispanul cum mi se propteste in gat. mai intreb si a 2-a oara: sigur nu doriti, haideti, ca e bun. am si niste cinzeaca la mine. sincer, nu stiu ce inseamna cinzeaca, dar io tot intreb. domnul liceanu se uita stanga-dreapta si isi introduce unghiile alea filosofice in portia lui de chec. simte gustul societatii. se pare ca domnul liceanu nu e atat de bulangiu pe cat il cred altii. pana la urma cine n-ar vrea sa manance chec in gara din Filiasi? pana la sfarsitul zilei am discut atat vrute cat si sarcini nedorite. drept amintire mi-a lasat una dintre numeroasele lui creme pentru pometi si miezul noptii. i-o dau lu nevasta-mea, io ce sa fac cu ea? doar nu-s filosof.

in Sin City viata de justitiar este una mai periculoasa decat cea de kamikaze. plonjezi direct in oceanul nelegiuitilor. numele meu este comisarul Brailean fiindca e clar de ce nu pot fi comisarul Moldovan fiindca jurisdictia mea nu e in Galati. alaturi de camaradul meu Rareshi “imi iubesc bunicii” Bogdanovic patrulam seara de seara pentru ca cetatentii acestui oras sa fie in siguranta, fiindca noi suntem increderea. Ghrr, ghuu, gfr, cacat, tusesc pentru ca scriu totul cu vocea lu Batman. asea. eu si cu Bogdanovic formam crew-ul Ingerii lui Gusatti. destul de gay pentru 2 barbati mai heterosexuali decat hugh jackman daca ar fi baut taurina. iar daniel craig sa se uite puncte puncte puncte. insa acest impediment nu este un obstacol in calea drumului nostru. saptamana trecuta am filmat un spot, spate-n spate: eu sunt Brailean, iar eu sunt Bogdanovic, iar in fata noastra infractiunea n-are nicio sansa!!! si dup-aia formam cu ambele maini un pistol indreptat spre camera, asea, convingator. din pacate in spatele dublei statea Gusatti care a inceput sa-si dea cu parerea si ne-a dat uniforma. acum ne numim Copoii si avem doar fluiere la noi. damn. ora 22, joi. eu si cu Bogdanovic ne sorbeam cafeaua in Duster. la care Bogdanovic: nasul meu fin de copoi imi spune ca o infractiune se petrece chiar acum. in timp ce eu introduc cheia-n contact, colega isi strange cojile de oo de pe batista-i si si-o pune la piept. suntem gata. fiti fara grija, cetateni, Copoii au pornit. o brutarie fusese jecmanita chiar la drumul mare. intram sa aflam informatii ce ar putea fi vitale pentru elucidarea cazului. n-apucam bine sa aflam cati erau cu mac si cati cu susan ca 0722 suna cunoscut, da e fix Gusatti. parerea lui este ca clanu Basesci a jefuit brutaria. hmmm, imi mangai eu pometii. intre timp Bogdanovic ii povestea acelui brutar in lacrimi cum isi aseaza el batistele in functie de culori. stim cum sa ne consolam victimele chiar si cand si-au pierdut toata averea muncita intr-o viata. poate ca Gusatti are dreptate. ploua din ce in ce mai tare. iar tigara mea s-a stins. suntem deja la usa clanului Basesci. calauza Emili Bocci ma conduce in living. dar eu sunt circumspect. se pare ca Bogdanovic devine sentimental si vorbeste iar despre batistute. dar capetenia Traiani coboara scarile in halat si papuci. cum ce avea in mana, avea un codru de paine. se pare ca Gusatti nu s-a inselat. vei infunda puscaria, Traiani!!! inca o data Copoii si-au facut datoria. raul a fost taiat de la radacina. nu ma ala e raoul de canta cu mirabela dauer.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.