Zece lucruri pe care le făceam odată…

… ÅŸi pe care nu le mai fac. Sau, cum spune de fapt leapÅŸa primită de la Ellunes, “zece dorinÅ£e, zece lucruri pe care odată cu trecerea timpului am uitat să le mai practic sau pe care nu le-am încercat sau pe care trebuia sa le fac de mult”. Cam multe zece, dar ne conformăm, că nu degeaba s-a dezvirginat Ellunes din punct de vedere lepÅŸuitoristic (sau cum pnlml s-o zice).

1. Nu m-am mai plimbat cu bicicleta de când era coana Miţa (biciclista, evident) tânără, neliniştită şi cu pitpalac-intr-un-copacul nerupt. Cred că de cel puţin 20 de ani n-am mai încălecat un  Tohan adevărat, aşa că mi-aş dori să trag o plimbare pe 2 roţi şi 2 pedale prin Bucureşti. Poate-o fac zilele-astea, dacă tot mi-am amintit, se găsesc destule biciclete de închiriat.
2. N-am mai fugărit domniÅŸoare de 20-23 de ani cam de multiÅŸor. Åži e păcat, zău, că încă mă mai Å£in balamalele fără V14GR4, care nu se dă pe reÅ£etă compensată. Poate dacă pupam pe din dos A-listerii prindeam ÅŸi eu vreo piaristă de 20 de ani venită din fundul Moldovei la Capitală, unde se împarte mălaiul, aÅŸa…
3. Înainte vreme obişnuiam să muncesc. Recunosc, n-am mai făcut-o în ultimii ani şi se vede. M-am apucat de scris prostii pe blog fără să scot bani din el nici măcar pentru o bere la PET, în loc să trudesc de la 9 la 17 pentru un Paulaner, ceva. Caut job, apropo, dacă auziţi pe careva că angajează trolli, aştept un mail.
4. Ceva ce n-am facut niciodată, dar mă bate gândul să fac de ani buni: să călăresc. Cai, zic, nu femei, că de-alea am călărit destule. Mă rog, mai multe decât m-au călărit pe mine, că nu toate muierile ÅŸtiu să stea deasupra. Băi, dar ÅŸi alea care ÅŸtiu… ÃŽn fine, ziceam de călărie. EchitaÅ£ie. AÅŸ face-o, dar n-am apucat. Care ai cal?
5. N-am mai mers cu metroul de 7-8 ani. Mai mare râsul, vin oameni din toate colţurile ţării să se plimbe pe sub pământ şi eu, care am metroul la 5 staţii de autobuz, nu m-am mai urcat în el de atâta timp. Poate se-ndură vreo moldoveancă dintre alea despre care vorbeam la punctul 2 să mă plimbe şi pe mine cu trenul galben fără cai.
6. N-am mai zburat cu avionul de 10 ani. Nu că mi-ar fi dor neapărat, dar poate ar trebui să mă sui într-un charter mic şi să mă mai opresc undeva în Caraibe sau în Tenerife. Sau poate chiar în Noua Zeelandă şi să rămân pe-acolo. De unde rezultă punctul următor, şi anume
7. ce trebuia să fac de mult timp şi n-am făcut până acum: să emigrez în ţările calde. Urăsc iarna, frigul, zăpada şi femeile încotoşmănate în paltoane şi alte chestii care ascund formele şi sperie erecţiile. Motiv pentru care aş emigra într-o ţărişoară caldă, eventual pe o insulă, unde să stau toată ziua pe plajă şi să mă scarpin la Gogu-cel-cu-gât-golaş, în timp ce admir frumuseţile locale îmbrăcate sumar. Da, ştiu, şi când m-am trezit era dimineaţă.
8. N-am mai făcut un chef cu ÅŸpriÅ£ane, friptane ÅŸi bulane de ani buni. Cu prietenii, zic, fără neveste ÅŸi copii alături. BurlăceÅŸte, aÅŸa, pe sistemul “dă-i cu ÅŸpriÅ£ul pân’ la ziuă”. Poate la pensie.
9. N-am mai ieşit cu familionul pe malul Argeşului sau pe malul vreunui lac tot de ani buni. Parcă mi-e dor de ieşirile fără pretenţii de pe vremea lui Ceaşcă, la un badminton şi o ceafă de porc. Bine, dacă-mi aduc aminte cât de murdar era Argeşul şi cum pluteau câinii morţi un pic mai încolo de locul în care făceam noi baie, parcă-mi trece.
10. N-am mai luat legătura cu mulţi prieteni din vremurile trecute. Pe unii nici n-aş mai şti de unde să-i iau, dar parc-ar merita măcar să încerc. Am întâlnit oameni haioşi de-a lungul vieţii şi parc-aş mai sta la o miştocăreală cu ei din când în când. Cum spuneam însă şi mai sus, poate la pensie. În momentul ăsta m-aş mulţumi cu duduiţele de la punctul 2 (noroc că nu citeşte nevasta ce aberez eu aici).

Au fost multe, s-au dus toate.  Toate cele “zece dorinţe, zece lucruri pe care odată cu trecerea timpului am uitat să le mai practic sau pe care nu le-am încercat sau pe care trebuia sa le fac de mult”, cum zice leapşa. Dac-ai citit-o de la cap la coadă, fă bine şi preia-o. O meriţi.