Câteva impresii personale despre telefonul mobil pus la dispoziţia laboratoarelor aiurea întru butonare de către evoMAG. Nu trageţi, n-am participat la RoBlogFest, aici doar ne jucăm. :-)

Pentru mine, titlul articolului nu e deloc exagerat. E cel mai frumos telefon Samsung care mi-a căzut în mână. Bine, n-am apucat încă să mă joc cu Nexus S, dar Omnia 7 mi se pare, la prima vedere cel puţin, ceva mai elegant. Subţirel, cu un ecran Super AMOLED superb, care arată negrul negru şi culorile foarte vii, cu un sistem de operare a cărui interfaţă eye candy te vrăjeşte de la primul contact. OK, nu chiar de la primul, la început m-a cam enervat, mai ales că nu reuşeam să-i activez internetul mobil; s-a dovedit însă a fi vina mea, nu mă dusese capul să setez la numele APN-ului “live.vodafone.com”, îl botezasem Vodafone live, ca la Andoid, şi căutam celelalte setari pentru APN.

Pe scurt, un telefon elegant, cu un sistem de operare la fel de elegant dar aflat la început de drum, deci în lucru. Să le iau un pic la puricat într-un articol care nu se vrea un review (nu-s specialist, techblogger sau vreun guru în gadgeturi, doar un utilizator destul de obsedat de ele), ci o trecere în revistă a observaţiilor personale în legătură cu un telefon butonat câteva zile.

Samsung I8700 Omnia 7

Cum spuneam mai sus, un telefon frumos, cu un hardware pe măsură. Ecran capacitiv Super AMOLED de 4 inchi, rezoluţie WVGA 800×480, culori superbe. Negrul e negru, nu ca la tricourile chinezeşti ieftine sau la ecranul Super LCD al telefonului meu HTC Desire (n-am mai prins cu AMOLED, fir-ar schimbările lor de râs). Atunci când e închis, aproape că nu observi unde se termină ecranul şi unde începe carcasa. Multi touch, accelerometru, senzor de proximitate, tot tacâmul. Şi un consum pe măsură, aş zice eu, bateria cred că ţine maxim o zi, ca la orice smartphone care se respectă. În prima zi am reuşit performanţa de a-l încărca de 3 ori. Evident, l-am butonat continuu şi monstruleţul de ecran consumă probabil cât un televizor pe lămpi de pe vremea lui Ceaşcă.

N-o să amintesc prea multe date tehnice, ele se găsesc în multe locuri pe internet, printre care şi aici. O să mai spun doar că am avut modelul cu memorie internă de 8 GB, că are un procesor la 1 GHz (Scorpion cică îi zice, cu mine-n zodie) care se descurcă bine cu Windows Phone 7, că are o cameră foto de 5 MP care face poze 2592×1944 pixeli, filmează HD 720p, are autofocus şi LED flash. Camera, mult peste cea de pe HTC Desire (lucru deloc greu, de altfel), dispune de buton fizic şi suficiente setări, dintre care aş aminti dynamic range şi anti-shaking pentru foto şi efectele de imagine pe partea de video – poţi filma negativ, sepia, antique, verde, albastru sau cum vrei tu. La partea de video mi-a mai plăcut şi faptul că poţi activa blitz-ul, ceea ce înseamnă că poţi face filmuleţe cu mândra pe întuneric. Sau, mă rog, singurel sub plapumă, după preferinţe.

Ce nu mi-a plăcut la cameră (la softul pentru ea, de fapt): nu-mi păstra setările. Îi setam filmarea pe 720p, o păstra doar la clipul pe care-l filmam atunci. La următorul era iar pe VGA. La fel şi cu anti-shaking şi wide dynamic range la poze. Nu cred că aveam de unde să le salvez, poate nu i-a plăcut pur şi simplu mutra mea.

Telefonul are 2 butoane touch pe faţă – back şi search (căutarea se face cu Bing, evident) şi butonul Home. Apreciez butonul back în mod deosebit, mai ales pentru că pe iPhone lipseşte. Nu-mi place să depind de butoanele din aplicaţii şi nici să mă întorc de fiecare dată la ecranul principal pentru a mă duce la aplicaţia accesată anterior. iPhone îşi spală însă păcatele prin multitasking, care pe Windows Phone lipseşte deocamdată. Sper să nu apară multitasking-ul şi să dispară butoanele.

Aş mai aminti la capitolul ” nu mi-a plăcut” şi mufa pentru încărcare (de fapt portul micro USB) situată total aiurea, după părerea mea, în partea de sus a telefonului. Treaba asta combinată cu cablul USB destul de scurt mi-a creat oareşce probleme în a butona telefonul când era înfipt în PC sau în a filma în trafic, cu telefonul alimentat de la brichetă (prin cablul lui USB şi un încărcător auto universal, n-am avut altul). Un lucru bun e însă că are încărcător “de casă” cu cablul lui, nu depinde de cablul USB ca la HTC Desire, de exemplu.

Dac-ar fi să-i mai reproşez ceva telefonului ar fi faptul că e cam lat, dar n-o s-o fac. Ecranul superb merită efortul de a-l manevra eventual cu două mâini, dacă oboseşti ţinându-l intr-una.

În cutie, accesoriile obişnuite: încărcător, cablu USB, manual, căşti (se aud bine doapele, dar telefonul parcă e un pic sub iPhone la partea audio; ăsta nu e un lucru rău însă, iPhone-ul mi se pare zeu ca mp3 player).

Verdictul laboratoarelor aiurea: un telefon de achiziţionat. Mai că aş fi dat la schimb unul dintre telefoanele mele pe el. De fapt, parcă încă l-aş da. Care faci schimb? Poate evoMAG? happy

Am împărţit articolul iniţial în două părţi, ieşea prea lung şi nu-l citea nimeni. Va urma, aşadar. În partea a doua aberez despre Windows Phone 7. Mai jos, câteva poze. Tot de amator.

 




@aiurea

Comentator foarte renumit pe scara lui de blog. Comentrollează orice, oricând şi fără să i-o ceară nimeni.

5 Comments

Blogarel · 28 Martie, 2011 at 19:37

Mare greseala ai face sa dai Androidu pe WP

Robert · 31 Martie, 2011 at 18:49

A aparut acum recent un update pentru WP7 care aduce multitasking, copy/paste si ceva optimizari la conectivitate. Daca mai ai telefonul, incearca sa-i faci update-ul.

claus · 31 Martie, 2011 at 18:51

Nu-l mai am, l-am avut de joi pana luni si nu aparuse.

darkmac · 26 Iulie, 2011 at 01:35

Serios acum, ai da un Android pe un windows???
Ştiu că postez după 3 luni dar … TOT aia este şi acum.
Android vs Windows => ANDROID ALWAYS WINS

claus · 26 Iulie, 2011 at 01:41

Android pe Windows Phone nu, dar Androidul meu de la momentul ala (HTC Desire) pe Samsung Omnia 7, oricand. Cum am mai zis, cam singurul defect al lui Omnia 7 e ca n-are Android.

Comments are closed.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail