Fiind aiurea, tot aiurea mâncam

“Ia să scrii despre cele şapte păcate culinare care te-au făcut să atingi chintalul!”, zise Maldita şi @aiurea promise că se va conforma. Şi iată că se puse să le înşire:

1. Mese mai mult sau mai puţin copioase luate la ore nesănătoase. Pe la 7-8 seara, după 12-1 noaptea, când se nimereşte. Orele fiind nesănătoase, chiar dacă potolul nu e foarte greţos… deh, se depune adiposu’.
2. Dulciuri. Astea au acţionat şi asupra glicemiei, nu doar a fizicului, aşa că vremurile în care devoram o ditamai rulada cu fructe în 5 minute au cam apus. Urmările au rămas, însă. Vizibile sau nu.
3. Bere. E aliment, deci trebuie menţionată aici. Nu tot timpul cu alcool, dar consumată în cantităţi deloc neglijabile, mai ales vara, a contribuit din plin la dezvoltarea mea personală. Fizică, zic, pentru altfel de dezvoltare personală avem coach şi alţi consilieri. Envi ştie ce şi cum.
4. Tocătură. Mici, burgeri, chiftele, cârnaţi, musacale şi altele asemenea. Astea cred că s-au depus şi pe maţe până le-au astupat de tot, că nu mai duc aproape deloc aşa ceva. O fi şi de la bătrâneţe…
5. Beuturi răcoritoare. Nu prea sunt ele alimente, dar se bagă-n gură şi se depun pe cur, fiind pline de zahăr, aşa că le menţionez şi pe-astea. 7up, Sprite, Fanta, nu foarte des Cola şi deosebit de des Lipton Ice Tea. Până acum vreo 2 ani nu beam apă aproape deloc, dar rădeam o sticlă de 2 litri de băutură zaharoasă pe seară. Acum beau doar apă şi cât o vacă.
6. Bacoane, şunculiţe ţărăneşti, kaizere şi alte alimente de-astea cu grăsimiţă din belşug pe ele. Şi ceafă de porc la grătăreanu, cu nişte cartofi prăjiţi lângă. Pe scurt, grăsimi şi prăjeli. Unele s-au depus pe burţi şi alte şunci, altele în ficat. Deh, după posibilităţi.
7. Pâine. Multă, aveam zile când haleam cel puţin o juma’ de pâine la masă. De-aia m-oi fi prostit…

Mai merită menţionat aici şi că din toate obiceiurile nesănătoase de mai sus mi-a rămas doar primul, ăla cu mâncatul la ore ciudate. În rest m-am făcut băiat cuminte, nu mai mănânc porcării şi nu mai servesc berică aproape deloc, dar tot pe lângă chintal oscilez. Poate pentru că niciunul din obiceiurile de mai sus nu m-a îngrăşat mai tare decât lăsatul de fumat…

Pasez această ocazie de a-şi etala şuncile (dacă are) către oricine trece pe-aici şi are chef să se facă de râs, dar în special către domnul pomenit (cu link) la punctul 3.