Skip to content

Minus 19, dar mai blânde, parcă…

Uitându-mă cu un ochi la jucăria de pe desktop care-mi arată temperatura de afară şi cu celălalt la termometrul de cameră care arată 21 de grade, mi-am adus aminte de vremurile ceauşiste şi de temperaturile lor scăzute. În special de o iarnă în care am înregistrat temperatura record (negativ) din dormitorul părinţilor mei: 9 (nouă!) grade Celsius. Apartamentul era la etajul 10 din 10 şi dormitorul respectiv avea un perete chiar la îmbinarea dintre scările blocului. Blocuri comuniste lucrate comunist, deh.

Mi-am mai adus aminte ÅŸi cât de tare degeram de la ÅŸcoală până acasă, deÅŸi aveam de mers doar vreo 5 minute, ÅŸi de “bucuria” care mă lovea când descopeream că e oprit curentul, deci trebuia să urc cele 10 etaje pe scări. N-ar fi fost o nenorocire, mă mai încălzeam, dar palierele n-aveau nici un geam ÅŸi ghenele de gunoi puÅ£eau parcă mai tare în beznă…

De căldură în calorifere nu mai zic. Aveam cu porÅ£ia, ca ÅŸi apa caldă. Când era una, nu era cealaltă, ambele fiind disponibile, pe rând, maxim 3-4 ore pe zi. Noaptea dormeam cu sticle pline cu apă fierbinte la picioare – până ne-am modernizat ÅŸi am achiziÅ£ionat niÅŸte ploÅŸti de cauciuc, mai practice decât sticlele (din sticlă) de BiborÅ£eni la litru. Ne mai pasam cu rândul ÅŸi pisica (birmaneză, deci flocoasă), pentru a ne încălzi oasele înÅ£epenite de frig. Åži mă mai întreb de ce mă dor toate alea când se schimbă vremea…

Mijloacele de transport în comun mergeau ca vai de ele, deÅŸi străzile erau pustii. Deszăpezirea motorizată era  o operaÅ£iune aproape necunoscută în anii ’80, probabil din cauza economiei de combustibili. Sau poate pentru a avea motiv să oprească circulaÅ£ia când străzile deveneau aproape impracticabile.

După ce-am depănat, la ora 4 dimineaÅ£a, amintirile-astea, am revenit încet-încet în prezent. Cum ninge o zi mai vârtos, cum străzile sunt pline de zăpadă ÅŸi noi de spume la gură, înjurând de mama focului primarele, Guvernul ÅŸi pe baba de la parter care a vărsat oala cu ciorbă pe geam, contribuind astfel la patinoarul pe care ne rupem picioarele când ieÅŸim din scară. Pe vremuri rămâneam cu înjurăturile, ÅŸi alea ÅŸoptite mărunt în barbă, azi apar oficialităţile pe la televizor ÅŸi se scuză-n fel ÅŸi chip (sau dau vina unii pe alÅ£ii). Acum 20 de ani nu se scuza nici dracu’, circulam cum se putea, degerând în grupuri compacte în drumurile noastre spre diversele destinaÅ£ii de zi cu zi.

Când ai amintiri de genul ăsta, parcă şi astea minus 19 grade îţi par mai blânde. Dacă mai adaugi şi iarna pe care-ai prins-o în armată, când ai constatat pe propria piele cum arată nişte degerături, parcă-ţi vine să sari  în slip şi să faci o baie la copcă, în faţa blocului.

sursa foto

11 thoughts on “Minus 19, dar mai blânde, parcă…”

  1. Partea cu sticlele mi-o aduc si eu aminte. In orice caz, oamenii erau mai calmi. Pai sa dea Boc acum o lege ca circulatia pe drumurile publice se inchide 3 zile, sa vezi scandal. Ceausescu o inchidea cateva luni.
    .-= Ultima însemnare a lui Dan: Pariuri castigate =-.

  2. Se pare ca si vremea se schimba intr-o culoare cu trendul politic actual … “spre portocaliu” ;) Eu nu am experiante prea rele de pe timpul lui Ceausescu despre cum era iarna la bloc, ptr ca eu am stat 90% la tara pana la revolutie, unde soba’si facea datoria prea bine dar cu oarecare socuri termice: seara prea cald si dimineata cam racoare… se scula bunica sa faca focu sa nu inghete copilu’ ;)

    Cat am stat la bloc aveam un calorifer electric f bun de 2.5 Kw si cum parintii lucrau amandoi la termocentrala, energia era subventionata pe vremea aia si se platea cu cativa bani Kw-ul, asa ca aveam caldura din priza, ca de la calorifere nici gand sa treci iarna cu brio. Cu apa calda stiu si eu, aceleasi eterne programe de 2 ore pe seara odata la 2-3 zile. Cateodata mai intarzia si mergea tata la centrala sa intrebe cand este “reprogramata” apa calda ;)

    Asta este iarna, nu prea exista alternative decat o pregatire serioasa si cu simt de raspundere.
    .-= Ultima însemnare a lui ByREV: Inca o TAXA Auto : Omologarea Individuala “Obligatorie” =-.

  3. Eu in ’86 am jucat in horror-ul “cum sa facem zacusca fara pic de apa la robinet”. Se turna la Brasov. Trecea o cisterna cu apa printre blocuri. La coada aratam ca negrii aia din Burundi cand vine Crucea Rosie. O prindeai bine, nu, …
    Mi-a rămas pe creier : cum dracu am spalat atatea moscoleli de vase, care se aduna la final ?
    .-= Ultima însemnare a lui irina: Up ! =-.

  4. Cand eram mic, stand la parter, ma imbracam pentru noapte. Adica, ma imbracam MAI BINE decat pentru zi, cu paltonas si cu fular. Evident, asta se intampla prin ’80 cad inca mai aveam gheata pe perete, de la frigul de afara si din cauza aburului din casa. Am prins niste vremuri urate, imi pare bine ca acum nu se mai pune problema la fel.
    .-= Ultima însemnare a lui Neamtu’: Imparatul e gol =-.

  5. Unde o tuliÅŸi, Clause ?
    404. The requested page was not found !!!!!!
    .. :-w …
    .-= Ultima însemnare a lui irina: Up ! =-.

  6. Nu mai ai cum sa faci de-astea in ziua de azi. Inainte era totul de stat, masinile de aprovizionare aveau voie sa circule etc. Azi ce te faci cu aia care trebuie neaparat sa circule, indiferent de vreme, daca vor sa traiasca?

Comments are closed.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.