Oricărui blog îi şade bine să fie util, să înveţe cititorii câte ceva. Adică, mai pe româneşte, să conţină şi nişte tutoriale de mare angajament. Cam ca ăsta de faţă.
Deci, iată cei 3 paşi simpli pe care trebuie să-i urmaţi pentru a obţine cât mai uşor cele mai frumoase ouă de Paşte (atenţie, ordinea este foarte importantă!):
1. Se tapează muierea de ceva bani sau bonuri de masă – cam 27 de lei (sau contravaloarea în bonuri) pentru 20 de ouă.
2. Se ia drumul pribegiei (de preferat cu maşina, doar nu vreţi să obosiţi acum, înainte de Paşte) către cel mai apropiat hyper-mega-supermarket; ideal este unul gen Mega Image – cu mega preţuri, deci fără super cozi.
3. Se bălăureşte prin magazinul cu pricina până la raionul cu ouă şi se achiziţionează, folosind banii obţinuţi la primul punct, 1-2 cartoane (sau plastice, după cum găsiţi) cu ouă gata vopsite, a câte 10 bucăţi fiecare. Cantităţile se adaptează după numărul membrilor familiei, vecinilor sau aurolacilor din faţa blocului pe care vreţi să-i omeniţi de Sfintele Sărbători.
Rezultatul:
Bonus: jumătatea ta va avea portofelul ceva mai uşor, dar va fi extrem de fericită că va scăpa de vopsit ouă. Avantaj tu, că nu va mai fi nevoie s-o ajuţi la curăţenia de Paşte, achiziţionarea ouălor despre care vorbim aici scutindu-i nevestei suficient de mult timp pentru a se descurca singură cu dereticatul prin casă.
Acestea fiind zise, să paşteţi fericiţi! Sau, cum ar zice Drogatu într-un articol dedicat mesajelor de sezon, fie ca Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să vă gasească alături de cei dragi, cu lumină în suflet şi iepuraşi Playboy de ciocolată pe masă!
Nu man! N-are nici un farmec daca nu o aud injurand prin bucatarie si dand cu oalele dupa mine! :))
Ultima însemnare a lui artistu: Jurnal de tatic ep. 3
Anul ăsta dădea cu oalele după mine dacă nu-i aduceam ouă gata vopsite… Deh, le mai dovedeşte şi pe ele lenea, nu numai pe noi. Numai că ele îi zic “oboseală” :D
Oua deja mancate nu se gasesc? :))
Ultima însemnare a lui RaPeRbOy: Una nouă cu Hackeri
Doar morfolite un pic, mâncate nu ştiu…
Strici tradiția, bre!
Să-mi fie rușine. Oricum, de-atunci n-am mai cumpărat. Erau vopsite mișto, dar aveau un gust ciudat. Austrieci, deh. Ce știu ei ce-s alea ouă de Paște?!
Comments are closed.