Un gest frumos făcut de un rapidist nu poate decât să mă bucure, dat fiind faptul că în foarte puţinul timp pe care-l mai aloc urmăririi campionatului intern sunt suporter al echipei giuleştene.
Având în vedere că trăim totuşi în România, nu mă pot abţine să nu-mi pun o întrebare: dacă era 2-0 pentru Oţelul, mai refuza Costin Lazăr un penalty, fie el şi acordat prea uşor? Dacă da, înseamnă că e momentul să o ia spre alte zări, nivelul de bun simţ la care a ajuns e deja incompatibil cu evoluţia în campionatul românesc.