Acest text total aiurea are la bază două întrebări, ambele venite de la o domnişoară. Citez din memorie:

  • Nu te recunosc deloc în ce scrii pe blog, eşti prea “cuminte”. De ce?!
  • Eu nu prea înţeleg cum e cu Twitter ăsta, îmi explici?

Pentru a satisface nevoia de cunoaştere a fetii legată de Twitter dar şi pentru a fi un pic mai naturel, mai cum sunt eu atunci când nu mă cenzurez ca să par mai puţin aiurea decât sunt de fapt, am născut, în chinuri grele cezariano-avortonice, textul explicativ de mai jos. În speranţa că vor înţelege şi alţii (care nu folosesc încă Twitter) cum stă treaba cu sexul messengereala ăsta în grup, invit cei 2 vizitatori fideli (adică GoogleBot şi Yahoo! Bot, numai ăştia trec zilnic pe-aici) să citească rândurile de mai jos şi să spreaduiască wordu’, ca să-i mai dumirim şi pe alţii.

Deci, treaba cu twitterul stă cam aşa: twitterul, care este el Twitter, hahaleră mică şi curioasă ce eşti, este un fel de blog minuscul combinat cu messenger, SMS, Hi5 şi alte chestii cocalaro-piţiponceşti. Adică tu, internautu’, când te simţi singur în sinea ta şi părasit de lume, în loc să asculţi Tokyo Hotel şi să te tai cu lama te-apuci să ne spui nouă, muritorilor de rând plictisiţi de pr0n şi gioco di mano, ce faci. Pe Twitter, în maxim 140 de caractere. Care pot fi numai consoane (ceva gen “fk kk p mn d rs knd vb q tn p nt”winking sau pot conţine şi câteva vocale, la mişto. Gen “frt, c mishto e mel aia 9 d la aiQ!!!”.

Aşadar, după ce ţi-ai facut cont pe twitter.com te-apuci să cauţi oameni de succes pe care să-i urmăreşti. Chestia asta deosebit de dificilă şi total science-fiction-istică se face apăsând pe butonul “follow” din profilul victimei. E, din momentul ăla vei şti tot ce face urmăritul, nene! Vei fi mai ceva ca papparazzi de la Cancan sau alte hârtii igienice cu 16 pagini (sau straturi) color!!! Cel pe care-l urmăreşti nu va mai putea face nicio mişcare fără ca tu să ştii!!! Asta, bineînţeles, dacă obişnuieşte să povestească toate rahaturile pe Twitter. Şi, dacă ştii să alegi pe cine trebuie, obişnuieşte.

Să luam ca exemplu cel mai de succes cantautor, blogger şi twitterist din România: Glorin “Supces” Frozea. Deci omu’, aşa de succes cum e el, a coborât în rândurile masei de muritori ca să le povesteasca de toate. Cum face el mâncărică dimineaţa, unde s-a cazat când a ajuns la nuş’ce destinaţie, ce succes a făcut în concertul de la Şocariciul de sus, în prezenţa a 23 de fani aduşi cu forţa de la circa 16 din Bucureşti. Din arest, unde ajunseseră pentru consum ilegal de muzică proastă românească (scuzaţi pleonasmul).

Băi nene, deci ce poate fi mai mişto decât să ştii că omu’ e-n autocar şi râde cu prietenii, în timp ce tu faci una mică uitându-te la cea mai nouă apariţie de pe Porntube? Sau în timp ce downloadezi perfect legal muzică de pe eok.ro (da, încă se poate), un sait de foarte mare succes adresat cocalarilor si piţipoancelor, dacă e să mă iau dupa noul design şi după muzica de 3 lei (vechi) care predomină acolo? Deci există ceva mai interesant decât să afli când pleacă omul nu ştiu unde, când se întoarce de-acolo, când bea apă, când face duş, când a mâncat stricat şi s-a deranjat la stomac etc? Nope, îţi zice un utilizator aproape dependent de Twitter, nu există!

Partea cu urmăritul e faină, ce să mai, dar şi mai mişto e când iţi dă follow vedeta ta preferată. Soro, orgasm curat! L-ai vazut la tv, ai borât la chefuri pe muzica lui, ai avut primul eşec în dragoste când nu i s-a sculat partenerului din cauză că era aia cu “avion cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor” la radio şi acum unicul, inegalabilul şi megastarul pe care-l adori de-atâţia ani ŢI-A DAT FOLLOW PE TWITTER!!! Nici sexul oral prestat de o negresă (merge pentru ambele sexe) cu 7 dani la chestia asta nu-ţi aduce atâta satisfacţie, crede-mă!

Cu timpul ajungi să te baţi în followers cu cei mai tari bloggeri (şi nu numai) din România şi de-aiurea. Cu munca asiduă, urmărind cateva sute de mici vedete blogo-twitteristice care-ţi vor aduce la rândul lor urmăritori mulţi şi mărunţi. După care începi să ştergi din ăia pe care-i urmăreşti, că să creadă lumea că eşti mai megastar decât megastarii ăia care-s ei megastari. Urmăreşti 2-3, te urmăresc 2-300. Asta înseamnă că eşti deja scârbit de mulţimea avidă să-ţi ştie toate mişcările şi că majoritatea nu merită atenţia ta divină. Ţi-ai atins scopul, dă lumea click pe link-urile prin care-ţi promovezi articolele de pe blog (am uitat să spun că ăsta e de fapt scopul principal al unui cont pe Twitter, promovarea blogului/saitului/chiloţilor pe care-i ai de vânzare), de ce căcat să mai urmăreşti toţi fraierii?

Deci, cam asta e treaba cu Twitter-ul, fată. Ia de fă-ţi cont, că numai aşa înregistrezi succesuri după succesuri pe interneţi şi-n şoubiz. Şi urmareşte-mă, daca tot eşti acolo, vreau sa mă lansez în muzică după ce ajung la 500 de followers!

Disclaimer: Orice asemănare cu persoane reale, virtuale, de succes sau complet nesuferite este voit întâmplătoare!!! Sau întâmplător voită, una din ele.

@aiurea

Comentator foarte renumit pe scara lui de blog. Comentrollează orice, oricând şi fără să i-o ceară nimeni.

5 Comments

AlănDici · 22 Noiembrie, 2008 at 07:32

Aia cu hahaleră mică şi curioasă M-A LEŞINAT ! big grin

claus · 22 Noiembrie, 2008 at 07:52

Fecali e de vină, ne-a molipsit pe toţi cu hahalerele lui tongue

Iubika · 23 Noiembrie, 2008 at 12:48

Asta cu “nu te mai recunosc” era un laitmotiv al relatiilor, daca va aduceti aminte… cand ea ii cerea lui sa se schimbe, si cand el se confiorma, domnisoara era bosumflata ca nu`l mai recunoaste pe el, cel de la inceputuri. Era doar o chestiune de timp pana sa se aplice si realtiilor din blogosfera… happy

Ultima însemnare a lui Iubika: Da`cu dragostea cum stai? Sincer?…

claus · 24 Noiembrie, 2008 at 05:06

Nu e vorba de “relaţii din blogosferă” şi nici de faptul că ar vrea cineva (care n-are nici de ce) să mă schimbe. Ideea era că sunt mult mai slobod la guriţă (sau la taste) şi oleacă mai funny în afara blogului, cică.

otrava · 5 Ianuarie, 2010 at 01:26

este cea mai buna descriere ever. bravos

Comments are closed.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail