Şi fusăi…

… la Iron Maiden. Atmosferă mişto, sonorizare cam aiurea dar acceptabilă. “Boşorogii” în formă de zile mari, au prestat numai piese vechi, adică exact ce trebuia ca să mă simt bine. Singura chestie care m-a făcut să înjur niţel a fost propria-mi prostie, mai exact faptul că am lăsat aparatul foto acasă (deh, ştiam că nu e voie). Cred că am fost singurul fără, în rest era plin de tot felul de scule, care mai mici, care mai mari. Scule de făcut poze zic.

Una peste alta am reuşit să produc cu telefonul nişte poze execrabile şi câteva clipuri scurte, ca să-mi aduc aminte la bătrâneţi de atmosfera de la un concert Iron Maiden. Pozele nu merg puse aici, sunt vai de mama lor, dar clipurile îmi permit să le urc pentru a reda un pic din atmosferă, chiar dacă-s cam varză şi ele.

Şi momentul în care s-au întors pentru bis. Cine are răbdare să asculte fluierăturile mulţimii o să audă prezentarea trupei.

[flash http://vid194.photobucket.com/albums/z45/aiureadoteu/MOV00367.flv]

Mişto, ce să mai zic, mă bucur că am apucat să văd Iron Maiden la Bucureşti, cu Bruce Dickinson vocal. N-am ajuns eu la Metallica dar… nu poţi să le ai pe toate. Up the Irons!