Spuneam la un moment dat că de obicei optez pentru gazduitorii români, în primul rând datorită suportului tehnic în limba română şi la ore rezonabile. Azi o să dau două exemple de găzduitori străini de la care am încercat să cumpăr domenii sau pachete de găzduire şi n-am avut noroc. De ce? Pentru că sunt român, desigur.
Primul exemplu negativ ar fi ovh.com, de la care am încercat să cumpăr un domeniu .eu acum vreun an, după ce România era deja ţară membră a Uniunii Europene. Doamnele de la OVH nu ştiau însă treaba asta, fiind ocupate probabil cu alte prostii, cum ar fi french kissing şi alte probe orale. M-am chinuit vreo 2 zile să conving păpuşa (!) de la suportul tehnic al firmei respective că am dreptul să cumpăr un domeniu .eu de la 1 ianuarie 2007 (faza se petrecea prin martie 2007), ea ţinând-o pe-a ei că România nu face parte din UE. Nu mai spun că eu îi trimiteam mail-uri în engleză iar ea îmi răspundea în franceză, e cunoscut deja că limbile străine nu sunt punctul forte al francezilor, italienilor, spaniolilor, etc. După ce i-am recomandat păsăricii să se mai uite la televizor, poate se convinge că am dreptate, am primit un mail prin care-şi cereau scuze şi mă anunţau că pot cumpăra domeniul respectiv. Bineînţeles că găsisem deja un registrar român de la care cumpărasem fără probleme domeniul dorit, aşa că i-am urat de sănătate şi i-am spus că nu mă mai interesează.
O altă experienţă la fel de neplăcută am avut-o recent, cu tektonik.net. Voiam să mă joc cu un VPS şi cum la ăştia le-am găsit pe cele mai ieftine, m-am apucat să comand unul. L-am plătit pe o lună prin Paypal, banul a zburat către ei instant, şi m-am pus pe aşteptat datele necesare intrării în posesia contului meu. La scurt timp mi-a venit un e-mail în care eram anunţat că nu am trecut de filtrul antifraudă şi că au nevoie de date suplimentare, cum ar fi o copie după cardul de credit pe care l-am folosit pentru plată. Pentru că folosisem Paypal şi banii erau deja la ei în cont, le-am explicat că n-am ce copie după card să le trimit, şi-atunci mi-au cerut o copie după un ID. Mi se pare o tâmpenie să m-apuc să imprăştii pe net copii după actul meu de identitate aşa că i-am refuzat politicos şi mi-am cerut banii înapoi. Singurul plus pentru ei din toată afacerea asta ar fi că în circa 7 minute am avut banii înapoi în contul meu de Paypal – oricât aş pleda pentru găzduitorii români, nu ştiu câţi dintre ei ar proceda la fel.
În concluzie, sunt român şi trebuie să-mi port crucea, aşa că optez în continuare pentru serviciile găzduitorilor români, chiar dacă de multe ori sunt departe de a fi ceea ce-mi doresc.