(vezi episodul 1 aici)

Aşadar, în prima parte ajunsesem deja în Austria. Ninsese un pic, nu era prea frig… vreme de plimbat, ce să mai.

Primul impact cu mirifica ţară l-am avut la un “împinge tava”, pe numele lui Autogrill. O autoservire unde mănânci bine şi destul de convenabil, aflată pe autostradă. Am mai văzut Autogrill-uri de-astea şi în Italia acum vreo 7 ani dar parcă erau mai puţin interesante decât ăsta austriac.

Halit şniţel (ce altceva) cu nişte cartofi la cuptor bestiali, minunat în faţa zonei de salate (am o obsesie cu salatele de când mă chinuia talentul să ţin cure de slăbire), plătit cam 30 de euro pentru 2 persoane (cu bere, suc şi desert parcă nu e aşa mult), făcut poză la minunata cârciumă (primul “obiectiv turistic” întâlnit, deh) şi plecat spre Viena.

La Viena am început asaltul asupra locaţiilor “must see” cu Karlskirche, asta după ce am bântuit ceva pe străzi, ghidaţi de GPS-ul care părea că atunci învaţă traseul. Oricum, hărţile pentru Ungaria şi Austria sunt mult mai bine puse la punct decât harta României, fapt care nu mă miră deloc. Nu e totul mai bine pus la punct în ţările alea?!

KarlsKirche zic, o biserică foarte interesantă construită în secolul 18, despre care nu ştiam mai nimic la ora aia. Între timp m-am mai documentat cu ajutorul unui ghid turistic distribuit săptămâna trecută împreună cu publicaţia Săptămâna Financiară. N-are rost să reproduc aici ce scrie în ghidul respectiv, o să spun doar că am urcat cu un ascensor în cupola bisericii, atât pentru a admira frescele cât şi pentru a constata că platforma din imagine se bâţâia continuu. Inutil să spun că abia aşteptam să ajung jos, senzaţia de tangaj nu e tocmai pe placul meu. A meritat însă, am tras în poză frescele ca să mă pot lăuda mai târziu “ia uite bă unde-am fost eu!”.

Trebuie să menţionez că de la platforma pe care te lasă ascensorul se mai pot urca vreo 7 etaje, până într-un mic turn dotat cu gemuleţe prin care vezi panorama oraşului. Cică, eu n-am avut tupeu să constat cu ochii mei, mă săturasem de bâţâială pe platformă.

Cam atât pentru episodul 2, m-am ţinut de cuvânt şi am pus şi câteva poze, nu prea artistice dar făcute de mine. Pentru poze mai artistice avem Google, ghiduri turistice, etc. În partea a treia o să istorisesc printre altele şi despre cum n-am ştiut să plătim parcarea la automat. Români, deh…

(va urma)


@aiurea

Comentator foarte renumit pe scara lui de blog. Comentrollează orice, oricând şi fără să i-o ceară nimeni.

2 Comments

zvoner · 1 Decembrie, 2007 at 21:50

Frumos! Mai baga! happy
Inclusiv poze…

aiurea · 1 Decembrie, 2007 at 22:19

Mulţam, mai băgăm happy Aşa, câte puţin, ca să nu plictisim lumea cu povestiri prea lungi. Ce mă miră e că în statistici nu-mi apare niciun click pe poze, era gata să cred că nu prezintă interes…

Comments are closed.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail