Se împlinesc 18 ani de când Ceaușescu a fugit cu elicopterul, la îndemnul noului său Ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu. Se mai împlinesc, de asemenea, tot 18 ani de când militarul despre care povesteam aici a aflat de ce stătea închis în cazarmă, făcând instrucție toată ziua și dormind cu arma sub pătură. A aflat în momentul în care unitatea lui a fost scoasă la Casa Albă din Ploiești, pentru a apăra regimul pe ducă de mulțimea adunată acolo.
N-o să uite niciodată È™ocul pe care l-a avut când a auzit scandările anticomuniste È™i nici lacrimile din ochii oamenilor la vederea baionetelor montate la AKM-uri. Da, vajnicii ofiÈ›eri români, unii dintre ei decoraÈ›i ulterior sau înaintaÈ›i în grad, ordonaseră montarea baionetelor la arme. Imaginea unei mame speriate, care îi ruga cu lacrimi în ochi să nu tragă (“nu trage mamă, am copii ca tine acasă!”), îi va rămâne veÈ™nic întipărită pe retină militarului respectiv. Și probabil multora ca el.
Au murit oameni atunci, majoritatea ieÈ™iÈ›i în stradă pentru că aveau convingerea că pot învinge sistemul. Jocurile erau făcute deja, după cum aveam să aflăm ulterior, dar eu personal încă sunt convins că fără miÈ™carea populară am mai fi trăit cel puÈ›in o vreme în comunism. Să nu uităm de bunicuÈ›a Ilici, care ne vorbea în acele zile la televizor depre cei care “întinaseră idealurile comunismului”, fiind clar că în mintea lui (È™i a celorlalÈ›i bolÈ™evici din eÈ™alonul 2, ieÈ™iÈ›i la rampă la RevoluÈ›ie) trebuia să aibă loc doar debarcarea CeauÈ™eÈ™tilor, nu È™i schimbarea regimului.
AÈ™ propune să uităm pentru câteva zile de mocirla în care încă ne zbatem È™i să-i comemorăm pe cei care au murit acum 18 ani pentru libertatea noastră. După care putem continua să înjurăm sistemul, poate reuÈ™im să schimbăm È™i noi ceva…
Deșteaptă-te române, ai dormit destul!