… sau aventuri la shopping în preajma Crăciunului. La Real Hypermarket, cel mai aiurea hypermarket din Bucureşti. Noaptea, că e mai liber.

Păi… să începem cu rafturile, care în marea lor majoritate erau goale. Sau pline de ambalaje goale, aruncate probabil de angajaţii care obişnuiesc să se autoservească de pe raft cu diverse produse. Sau poate de clienţii care mănâncă moca prin magazine, după care dosesc ambalajele pe unde pot şi se bucură că n-au fost văzuţi. Se practică, doar suntem în România…

Să continuăm cu o tanti lucrător comercial, care la întrebarea unui client referitoare la lipsa preţurilor de la multe produse, a răspuns foarte sfătoasă: “Nu punem preţuri pentru că vine concurenţa şi le notează. Vă văd mai în vârstă, trebuie să ştiţi că se practică!” (?!?). Păi atunci nu mai puneţi cocoană preţuri la nimic, să nu le vadă alţii, ce dracu! Las’ că văd clienţii la casă cât au de plătit, când e deja prea târziu ca să se mai sucească!

Mai amintim şi de unele produse de la promoţie, care sunt sublime dar lipsesc cu desăvârşire. Nu e prima oară când observ chestia asta, în general alea cu “preţuri fără egal” sunt prezente doar în catalog, pe rafturi nu. Şi asta la 2-3 zile de când a intrat în vigoare oferta.

Şi bomboana pe colivă, observată la mulţi comercianţi din România: garanţia lifetime oferită de producător se transformă în garanţie pe 2 ani! Explicaţia – “e garanţie limitată, uitaţi-vă pe site-ul producătorului!” O fi limitată, dar cum mă refer la un card de memorie, la majoritatea se oferă garanţie pe viaţă sau măcar pe 5 ani. Chiar şi la produsul cumpărat de mine (un card de memorie SD Transcend de 2 GB), care la Real are garanţie 2 ani, alţi comercianţi oferă garanţie lifetime. Oricum, aici importatorul e de vină, respectiv o firmă care văd că deţine şi un magazin online – să se ia de mână cu Emag, şi de la ei am cumpărat carduri de memorie cu 2 ani garanţie. Sau poate tot ăştia le importă…

Aventura s-a terminat pe la 8 dimineaţa, când dăduse lumea buzna în magazin, începuseră să apară cozile la case, iar în parcarea subterană era un aer irespirabil. Despre Real o să mai povestim şi altă dată, în special despre cum nu pun ei marfa pe raft, aşteptând să se ocupe furnizorul de tot. Sau despre spaţiul de depozitare din curte, despre produsele plouate sau mâncate de şobolani…

Avem de povestit destule. Poate chiar la ANPC.


@aiurea

Comentator foarte renumit pe scara lui de blog. Comentrollează orice, oricând şi fără să i-o ceară nimeni.


aiurea.eu | aiureli despre nimic | Toate drepturile rezervate | Si stangurile la fel.
Atentie! Acest site (poate) contine (si) articole care nu au (aproape) nici o legatura cu realitatea.
Aiureli pe mail